Zilele trecute, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, a intrat în vigoare Codul de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul 4831/2018 al Ministerului Educației Naționale.

Acesta este aplicabil nu numai personalului didactic de predare, ci și personalului auxiliar, de conducere, de îndrumare, de control și celui asociat în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, particular și confesional, în inspectoratele școlare și unitățile conexe ale acestora.

Toți au obligația de a cunoaște, de a respecta și de a aplica prevederile acestui mult așteptat cod, una dintre obligațiile pe care statul și le-a asumat inclusiv în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.

Printre cele mai importante norme de conduită pentru profesori din cod se numără:

  • interzicerea agresiunilor verbale, fizice și a tratamentelor umilitoare asupra beneficiarilor direcți ai educației;
  • interzicerea solicitării, acceptării a sau colectării de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obținerii de către beneficiarii direcți ai educației de tratament preferențial ori sub amenințarea unor sancțiuni, de orice natură ar fi acestea;
  • interzicerea favoritismului și meditațiilor contra cost cu beneficiarii direcți ai educației de la formațiunile de studiu la care profesorul este încadrat;
  • respectarea confidențialității informațiilor, a datelor furnizate și a dreptului la viață privată și de familie;
  • neacceptarea primirii de bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile educaționale oferite;
  • recomandarea de auxiliare curriculare sau materiale didactice, cu precădere a celor deschise și gratuite, fără a impune achiziționarea celor contra cost;
  • prevenirea oricărei forme de hărțuire, discriminare a personalului didactic și a beneficiarilor direcți ai educației (în special pentru personalul de conducere);
  • interzicerea folosirii bazei materiale din spațiile de învățământ în vederea obținerii de beneficii materiale personale directe sau indirecte;
  • manifestarea responsabilității și transparenței în furnizarea de informații către instituțiile de stat în protejarea drepturilor beneficiarului direct al educației, atunci când interesul și nevoia de protecție a acestuia impun acest lucru;
  • supravegherea elevilor atât pe parcursul activităților desfășurate în unitatea de învățământ, cât și în cadrul celor organizate de unitatea de învățământ în afara acesteia.