Modul în care sunt decontate abonamentele pentru transportul școlar, în special pentru elevii care urmează cursurile liceale, a devenit subiectul interpelării pe care deputatul PNL Tudorița Lungu a adresat-o ministrului educației, Ecaterina Andronescu.
”Din întâlnirile cu mai multe organizații ale tinerilor, din discuțiile purtate cu ei, a reieșit că nu puține sunt situațiile în care elevii, mai ales liceenii, trebuie să suporte costurile transportului spre unitățile de învățământ. Pentru mulți dintre aceștia, sumele plătite de familii reprezintă o adevărată problemă, ceea ce face ca unii să abandoneze școala și, implicit, să-și diminueze șansele unei cariere și a unei vieți decente”,explică deputatul Tudorița Lungu.
Potrivit legislației în vigoare, elevii care sunt nevoiți să facă naveta pentru a ajunge la școală pe distanțe de până la 50 de kilometri pot beneficia de decontarea integrală a abonamentelor de transport rutier. Un lucru care nu se întâmplă, însă, pe fondul unor neconcordanțe legislative, care au permis transportatorilor să perceapă tarife mai mari, în condițiile majorării succesive a prețurilor la carburanți și alte utilități.
”Cei care au de suferit din toată această degringoladă sunt tinerii și familiile lor, aflate în imposibilitatea de a-i susține. Situația este întâlnită mai ales în mediul rural, unde elevii de liceu fac zilnic navete de zeci de kilometri,în speranța că vor avea șansa la educație și la un trai mai bun. Riscul cel mai mare este abandonul școlar, iar potrivit unui raport realizat de Monitorul educației și formării al Comisiei Europene, în România se înregistrează a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană. Aștept de la ministrul Andronescu să spună care este demersul pe care îl va face pentru ca legea să fie aplicată, tinerii să beneficieze de transport gratuit și ce strategie are pentru scăderea abandonului școlar”,spune parlamentarul băcăuan Tudorița Lungu.
Potrivit acelorași statistici ale Uniunii Europene, proporția tinerilor români care au cel mult gimnaziul, în segmentul de vârstă 18-24 ani, este de 18,1%, față de o medie înregistrată în țările UE de 10,6%.
În plus, echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și cel urban rămân realități de necontestat, care vorbesc despre inegalitățile din societate, dar pot reprezenta și un barometru al evoluției ulterioare a societății românești.