Conform unui studiu realizat de UNICEF în 2019, Bacău ocupă locul 5 în topul județelor din România cu cele mai multe mame adolescente (654 sarcini), scrie Hotnews.
La adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmboviţa (503 de sarcini) şi Prahova (483 de sarcini). În ceea ce priveşte vârsta tatălui copilului născut de o mamă adolescentă, se constată un număr relativ ridicat de taţi cu vârste între 15-19 ani.
România este pe locul al doilea în topul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai multe mame adolescente, iar una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.
În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%. În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290. Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
Specialiștii citați în raportul UNICEF arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educaţie şi programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului şi o corelare a atribuţiilor de acţiune pentru autorităţi în privinţa sănătăţii reproducerii generaţiilor tinere şi a prevenirii sarcinilor la minore. Mai mult de atât, nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenţi dezavantajaţi social şi pentru cei care au abandonat şcoala, ceea ce sporeşte riscul pentru un comportament sexual riscant şi apariţia unei sarcini nedorite.
Specialiștii recomandă iniţierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informaţii şi servicii de sănătate a reproducerii şi sexualităţii, prin revizuirea şi adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii. Se mai recomandă şi introducerea în programa şcolară a educaţiei în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaţionale şi axarea programelor pe valori şi pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile. Este necesară şi reorganizarea serviciilor de planificare familială cu iniţierea unor servicii prietenoase pentru adolescenţi şi tineri şi identificarea posibilităţilor de a reface reţeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenţilor, în general, şi cu prioritate celor defavorizaţi.
