România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar acesta nu se simte în mod egal la nivel ţării, se arată în studiul România inegală – disparităţile socio-economice regionale în România, publicat de Fundaţia Friedrich Ebert România.
Harta disparităţilor arată existenţa a „patru Românii”
- 1) Bucureşti,
- 2) regiunile urbanizate dinamice,
- 3) mijlocul rural al României
- 4) regiunile rurale şi industriale vechi cu provocări socio-economice semnificative.
Bacăul nu stă foarte bine în clasamente, se încadrează în cea de-a ,,patra Românie”.
În județ, ponderea salariaților în populaţia cu vârsta cuprinsă între 20-65 de ani este de 25 %. Procentul este cu mult mai mic faţă de 75,9% în Capitală, 57,2% în Ilfov, 55,7% în Cluj sau 52,3% în Timiş, se arată în studiul publicat de Fundaţia Friedrich Ebert România.
Şi în privinţa veniturilor s-au constat diferenţe mari între judeţe. În Bacău, venitul mediu lunar este de 3736 lei. Cel mai puţin câștigă în medie românii din Bistriţa Năsăud, unde venitul mediu lunar nominal este de 3365 lei.
Şi în privinţa speranţei de viaţă se semnalează diferenţe semnificative. În medie un nou născut în Bacău are o speranţă de viaţă de 74,5 ani, iar în Capitală, un nou născut are o speranţă de viaţă de 78,3 ani.
Mai mult de atât, în județul Bacău, ponderea copiilor (0-14 ani) și populației vârstnice (>= 65 ani) în totalul populației apte de muncă (15-64 ani) este de 43,8 %, proporția angajaților în industrii bazate pe cunoaștere este de 3,5 % și rata de ocupare a forței de muncă este de 55,9 %.
Rata abandonului școlar în educația preuniversitară în Bacău este 2,6 %, iar numărul de medici de familie este de 47,9 la 100,000 de locuitori. La Iași, rata abandonului școlar este mai mică (2,3 %), iar numărul de medici de familie este mai mare (55,7 medici la 1000,000 de locuitori).
În ceea ce privește categoria Acțiunile statului și participare, 57,5 % din populația județului Bacău este conectată la sistemul public de alimentare cu apă, iar prezența medie la vot la alegerile locale din 2016 și 2020 este de 43,2 %. La Suceava 36,1 % din populație este conectată la apă potabilă, iar prezența medie la vot este 47,3 %.
Balanța migrației interne nete este de -21,8 la 1,000 de locuitori, iar numărul de migranți cu schimbarea permanentă a domiciliului este 7,7 la 1,000 de locuitori, comparativ cu Neamț, care are următoarele cifre: -33,7 și respectiv 6.7 la1,000 de locuitori.
