Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare de fond forestier din județul Bacău, suprafețele rămânând în proprietatea publică a statului român.
Decizia definitivă a fost pronunțată prin Hotărârea nr. 4 din 9 februarie 2026, emisă de Tribunalul Mureș, în urma rejudecării cererii de revizuire. Instanța a respins recursul și solicitarea de revizuire formulate de Gheorghe Paltin Sturdza și a admis apărările formulate de Romsilva, menținând pădurile în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor.
Păduri din mai multe zone ale județului Bacău, evaluate la aproximativ 300 milioane euro
Suprafața vizată, estimată la aproximativ 300 de milioane de euro, include importante trupuri de pădure din zonele Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești. Acestea fac parte din fondul forestier aflat în proprietatea publică a statului român și sunt administrate de Direcția Silvică Bacău.
Procesul a vizat anularea unei decizii din 2012
Demersurile juridice au urmărit anularea Deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna, prin care fusese dispusă reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 43.227 de hectare de pădure în favoarea lui Gheorghe Paltin Sturdza.
Cazul a fost instrumentat de consilierii juridici ai Romsilva, atât de la nivel central, cât și de la nivelul Direcției Silvice Bacău, având ca obiectiv protejarea patrimoniului forestier național și respectarea legislației în vigoare.
CONTEXT
După 1990, România a început retrocedarea proprietăților confiscate în perioada comunistă. În acest context, a apărut cererea de retrocedare pentru cele 43.227 hectare de pădure din zona Valea Trotușului.
Pădurile erau revendicate de Elie Vlad Sturdza și Gheorghe Paltin Sturdza, care susțineau că sunt moștenitori ai lui Nicolae Ghica.
Instanțele anterioare stabiliseră că aceștia erau rude de gradul V, iar legea permite moștenirea în linie colaterală doar până la gradul IV.
În aprilie 2012, Tribunalul Covasna a decis retrocedarea pădurilor — deși existau decizii anterioare contrare.
Ulterior, cazul a devenit unul dintre cele mai mari dosare de retrocedări forestiere din România.
Au existat acuzații că s-au oferit mită și influență politică pentru obținerea retrocedării și că existau planuri de valorificare rapidă a pădurii. Aici apare și numele politicianului băcăuan Viorel Hrebenciuc.
Procurorii au susținut existența unui grup care urmărea obținerea terenurilor forestiere prin influență și mită.
Judecătorul care a dat retrocedarea a fost condamnat inițial pentru abuz în serviciu și luare de mită, ulterior faptele s-au prescris, dar instanța supremă a reținut că a cerut mită de 50.000 euro pentru soluția favorabilă.